Home » America » Borges și Buenos Aires

Borges și Buenos Aires

 

Cu ani în urmă, Jorge Luis Borges a vorbit despre întemeierea mitică a unui Buenos Aires al mirajelor. Pentru autorul argentinian, cea mai mare idilă izvora din relația lui cu acest oraș care cobora dintr-un cer întunecat și se compunea din piese îndepărtate, din grupuri imaginare, fantezii și legende țesute în vremuri care nu mai sunt. Odată cu anii și grație unor personaje celebre ca Borges, Roberto Arlt sau Julio Cortázar, capitala Argentinei a devenit cunoscută pentru partea ei literară. Un portret care nu mai era decât o subtilă evaluare a scriitorilor după aspectele clare ale realității.

 

UN ORAȘ …BICEFAL

Așa s-a întâmplat când Buenos Aires a început să se dividă în două părți diferențiate. Două părți care se uneau și se separau, se căutau și se respingeau, se adorau și se certau întruna. De o parte era un oraș magic, iar de alta, un oraș pragmatic; un oraș cu colțuri și detalii lirice și unul plin de asprime, funingine și zgomote de motor. Un oraș invizibil care ar putea să rămână în memoria lui Calvino și altul aspru, cu neînțelegeri latino-americane și vânzători ambulanți.

În ciuda numărului mare de locuitori (peste 3.000.000) Buenos Aires este surprinzător de omogen în compoziția sa etnică și rasială. Majoritatea este reprezentată de descendenții imigranților spanioli și italieni sosiți aici între 1880 și 1930.

În timp ce în Spania începe să se difuzeze documentarul despre fabricile gestionate de muncitorii din Argentina, în care canadiana Naomi Klein (autoarea „No-Logo“, unul dintre cele mai importante discursuri împotriva globalizării) încearcă să atragă atenția asupra posibilității încă în vigoare de a gestiona resursele din altă perspectivă, acolo încă răsună ecoul oalelor, se impozitează sensibilitatea populară. Viața continuă să se învârtească peste Buenos Aires. Continuă acel du-te vino cotidian de trotuare crăpate, de autobuze care suflă un fum negru și străzi pietonale pline de vânzători cu lucruri ieftine care te tentează la fiecare pas. Buenos Aires este astăzi un oraș al supraviețuirii, al durerii adânci pentru ce s-a întâmplat; dar în același timp este o piesă a unui puzzle utopic, un oraș al colțurilor prețioase, al cartierelor pline de cafenele, muzee, târguri de negustori pline de călători din toată lumea care sunt atrași de oraș ca de un magnet. În aceste luni, Argentina pare că s-a însuflețit. Cultivarea soiei, a câmpului în general, precum și incredibila creștere a turismului internațional susțin economia.

O PLIMBARE ÎN BARRIOS

Propunerea cea mai bună pentru un prim itinerar este o vizită în cartiere. În afară de câteva excepții, Buenos Aires nu este un oraș cu monumente solemne, impunătoare, ci mai degrabă o îmbinare a vieții sociale, cafenele din alt secol, clădiri coloniale, străzi pietruite, piețe și parcuri în toate părțile. La Boca, într-unul dintre cartierele orașului, este întotdeauna un bun punct de pornire. Un cartier de legendă, în care culorile apar într-un mod care te face să alungi tristețea. Clădiri roșii, albastre, galbene sau verzi; pereți din tablă, carton sau cărămidă reciclată; grafitti care vorbesc despre ceea ce se întâmplă; păpuși mari din papier maché, care întruchipează personaje reale, de la Evita și Gardel până la Maradona, par să salute din balcoanele caselor sau ale piețelor. Toate acestea înseamnă La Boca. Un cartier care revendică ceea ce este popular, o periferie cu străzi distruse și o stradă numită Caminito; aceasta este strada tangoului și a mitului.

Acolo este locul unde, spre seară, se îngrămădesc artizani, clovni, jongleri ce cântă la tobă pentru a impresiona buzunarele turiștilor. Este punctul de întâlnire al galeriilor de artă, magazine cu obiecte tradiționale locale, souvenir-uri care contopesc tot folclorul ușor, de la poncho-uri din lână groasă până la pălării de gaucho. Lumea se îmbulzește în jurul în jurul unei femei care cântă la un acordeon vechi și primește în schimb câteva monede. Mai departe se află o pereche care dansează aceiași patru pași învățați de generații, în timp ce sute de turiști îi aplaudă și își întorc buzunarele pe dos ca să plătească prestația. Tablouri pictate din care nu lipsesc dansul și chipurile golite, al căror obiectiv este să convingă trecătorul să facă o fotografie.

„La Perla“ este o cafenea pe colț, cu aer de legendă, cu bărbați arătoși, frumoși, unde fiecare seară se desfășoară lejer, între bere, cărți și fotbal. O cafenea cu pian și pickup în care întotdeauna există cineva care așteaptă monede în schimbul unui tango cântat cam fals. Mesele sunt învechite, iar peste ele se șoptesc vorbe de dragoste. De la ferestrele cafenelei se văd clădirile colorate ale cartierului. Afară străzile sunt întotdeauna pline cu muzicanți și din când în când se aud sunetele unui acordeon. Dar toate acestea au loc, desigur, pe cinci sau șase străzi care formează un perimetru de securitate. Mai departe de strada Brown, e mai bine să nu apari cu aparate de fotografiat și cu surâsuri de turist inocent, deoarece aici este locul unde se termină poezia și începe viața reală. Buenos Aires are mereu două fețe.

„Fernandez Fierro“, una dintre cele mai tinere orchestre ale unui tango moștenit de atâția ani, se instalează în strada Defensa și deja nimeni nu se mai mișcă, în așteptare. Muzica ajunge în inima fiecăruia. Sensul tangoului este același, de demult, se percepe plânsetul în fiecare notă, dar ceea ce-l provocă este acum altceva. În locul acelei dezrădăcinări a imigranților, astăzi tangoul povestește eșecul prin care țara și orașul au trecut. Tangoul este unul dintre spațiile purificările spiritului popular. Alături de fotbal, formează specificul Argentinei, care te face să te simți un „porteño“ (așa se numesc locuitorii Buenos Aires-ului). Duminica, strada Defensa devine una a pietonilor, iar oamenii se îmbulzesc în jurul orchestrei. Chiar alături, un păpușar își improvizează spectacolul, târându-și tristețile între alcool și gâtlejul roșu.

 

PARFUMUL ORAȘULUI DIMINEAȚA

San Telmo, aproape lipit de cartierul La Boca, este tot ce a rămas din primul Buenos Aires, acea urbe care începea să se formeze în secolul al XVII-lea. Este un cartier colonial cu străzi înguste, cu galerii de antichități, biserici din timpuri trecute și piețe de duminică ce atrăgeau mii de persoane. Concret, târgul care se improvizează în weekenduri în piața Dorrego este unul dintre cele mai interesante și mai atrăgătoare din oraș. Pare o mare sărbătoare urbană și spontană, cu un du-te-vino impresionant de oameni și spectacole de stradă. Sunt locuri cu pereți îngălbeniți, cu afișe care vorbesc despre dragostea pentru cinematografia anilor ’50, cu fotografii ale lui Gardel, Goyenche sau Anibal Troilo și cu o sumendenie de imagini care aduc un omagiu marilor nume din tango sau din box.

În apropiere, se află Reserva Ecologica Costanera Sur, unul din cele mai mari spații verzi, prin care orașul și-a restabilit legătura cu Rio de la Plata. Există o mică rezervație de animale sălbatice, în special păsări și amfibii, și o mare varietate de arbori și vegetație autohtonă. Aici este locul unde primăria organizează cele mai multe festivaluri de vară.

Din San Telmo se poate ajunge pe jos până în centru. Strada Defensa dă în Piața de Mayo, axa vieții sociale și politice a Argentinei. Aici au avut loc ultimele manifestații care au schimbat cursul țării și tot aici, în fiecare joi, vin mamele soldaților și civililor dispăruți în timpul dictaturii militare. Figurile femeilor și eșarfele pictate pe lespezile pieței amintesc de ceea ce a fost. Istoria ultimului secol al Argentinei este marcată de această piață. Aici se ridică Casa Rosada sau Palatul Guvernului, Cabildo, Catedrala și o mare parte din edificiile cu specific local. |n spatele clădirii prezidențiale, către râu, apare Puerto Madero, una din zonele cele mai bine restaurate ale orașului. Este vorba despre vechi clădiri portuare construite pentru englezi la începutul secolului trecut, care astăzi sunt restaurate și formează o zonă de coastă înconjurată de restaurante și baruri de lux.

Traversând piața poți ajunge la bulevardul Diagonal Norte și apoi către Obelisc, un imens monolit care marchează axul central al orașului și una dintre imaginile cele mai reprezentative. Aici, Buenos Aires se umple de afișe, lumini și anunțuri publicitare. De aici pornește Florida, strada pietonală cea mai importantă din oraș și unul dintre locurile prin excelență pentru cumpărături.

Despre Iulia Iulia

Lasa un raspuns

Adresa de email nu va fi publicata.Campurile marcate sunt obligatorii *

*